De-a lungul anilor, fotbalul timișorean a fost alimentat de pasiune, promisiuni și, uneori, dezamăgiri. Însă astăzi, un nou capitol pare să se deschidă cu adevărat – unul care poartă deja un nume cu greutate simbolică: Anfield Simonis. Așa l-a botezat, cu entuziasm nedisimulat, Marian Iancu pe Alfred Simonis, omul care tocmai a anunțat că Timișoara are, în sfârșit, un constructor pentru mult așteptatul stadion nou.
Această declarație nu este doar un compliment. Este o recunoaștere a unui moment pe care suporterii l-au visat de ani de zile. Faptul că Simonis a reușit să treacă de faza vorbelor și să aducă la masa proiectului un constructor înseamnă enorm într-un oraș în care promisiunile seci au umplut tribunele goale.
Paralela cu Anfield, templul legendar al fotbalului din Liverpool, poate părea îndrăzneață. Dar nu este despre mărime sau glorie internațională, ci despre simbol – despre dorința de a crea un loc care să adune comunitatea, să pulseze odată cu inimile celor care iubesc fotbalul și Timișoara.
Simonis, devenit peste noapte „Anfield Simonis”, ridică ștacheta și, mai important, a pornit în sfârșit construcția unei speranțe. Timișoara avea nevoie de asta. Avea nevoie de cineva care nu doar să vorbească despre viitor, ci să înceapă să-l construiască – la propriu.
