Luni, într-o ședință plenară a Camerei Deputaților, a avut loc o dezbatere și vot asupra proiectului de lege privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Rezultatele votului au fost următoarele: 174 de deputați au votat pentru, 81 împotrivă, 17 s-au abținut, iar doi nu au votat. Această decizie a venit după ce proiectul de lege a fost adus în acord cu observațiile Curții Constituționale și ale Comisiei Europene.
De la începutul dezbaterilor, tensiunea era resimțită în aer, cu reprezentanții partidelor principale, USR și PNL, încercând să-și exprime punctele de vedere. Liderul USR, Cătălin Drulă, a subliniat că legea în discuție reprezintă, în esență, menținerea pensiilor speciale și a acuzat majoritatea deputaților că au votat pentru o formă de proiect considerată de el ca fiind “cea mai sfidătoare” până în prezent.
În replică, Florin Roman, membru al PNL, a acuzat USR de ipocrizie și a susținut că modificările aduse legii au un scop nobil, acela de a face aceste pensii speciale mai acceptabile pentru opinia publică. Acest lucru ar putea contribui la reducerea tensiunilor și la evitarea unor controverse majore.
Președintele interimar al Camerei, Alfred Simonis, a intervenit în discuție, subliniind că scopul acestei legi este de a face pensiile speciale mai puțin “nesimțite” și a atras atenția că, în cazul în care aceste pensii ar fi tăiate, ar putea fi considerat neconstituțional, ceea ce ar putea duce la pierderea a 2,8 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Dezbaterea a fost intensă și a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care societatea românească privește problema pensiilor de serviciu și la cum trebuie gestionată această problemă în conformitate cu cerințele legale naționale și europene. Este clar că subiectul va continua să fie în centrul atenției în perioada următoare, cu impact asupra vieții politice și sociale din România.
