În urmă cu două decenii, într-o zi călduroasă de vară a anului 2003, un tânăr german, Dominic Fritz, pășea pentru prima dată pe pământ timișorean. Cu o umilință a inimii și un spirit aventuros, Dominic începea o poveste de dragoste cu orașul Timișoara și cu oamenii săi.
În acea vreme, limba română era pentru Dominic un tablou necitit, dar curiozitatea sa și dorința de a învăța au fost primii pași în călătoria sa în acest oraș. Soarta a făcut ca drumul său să înceapă într-un autocar, o experiență ce i-a învățat răbdarea, întrucât a stat șase ore la vamă. Însă cea mai semnificativă amintire a acestei călătorii a fost prima și ultima șpagă plătită, o sumă modestă de 5 euro colectată de la fiecare călător. Această experiență de la vamă avea să-i dea o primă lecție despre modul în care oamenii din Timișoara se adaptează și fac față unor provocări.
Dominic a petrecut o perioadă de timp semnificativă în Freidorf, unde a lucrat cu 12 copii abandonați sau orfani. A fost aici că el a învățat nu doar să vorbească româna, ci și să înțeleagă profunzimea suferinței și a rezilienței. Copiii i-au arătat că, în ciuda tuturor adversităților, nu trebuie să-ți pierzi niciodată speranța. În schimb, Dominic le-a oferit lecții de viață prețioase, învățându-i să cânte la chitară, să facă foc de tabără și, cel mai important, să ierte.
O altă experiență profundă a fost legată de locuința sa pe strada Mureș, unde împărțea același bloc cu alți trei voluntari germani. În fiecare zi, pe drumul său la lucru, tramvaiul îl purta prin Piața Maria. Aici, Dominic a simțit că este martor la o parte importantă a istoriei, pentru că nu-i venea să creadă ce curaj au avut oamenii din Timișoara în 1989, când au fost protagoniștii Revoluției Române.
O altă lecție importantă a fost învățată în biserica locală, unde Dominic a rostit Tatăl Nostru în trei limbi diferite: română, germană și maghiară. Această experiență i-a deschis ochii către profunzimea diversității și a toleranței din Timișoara, un oraș unde oamenii de diferite etnii și limbi pot coexista în armonie.
Dragostea lui Dominic pentru Timișoara a crescut de la an la an, iar decizia sa de a reveni în acest oraș a fost una naturală. De-a lungul timpului, Timișoara a devenit un loc în care el și-a găsit căminul, și astfel “restul e istorie.”
Acum, ca primar al orașului Timișoara, Dominic Fritz aduce cu el nu doar cunoștințele sale și experiența în administrație, ci și o inimă plină de afecțiune pentru oraș și pentru oamenii săi. Călătoria sa personală de la străin la cetățean implicat este un exemplu inspirațional de cum o experiență de viață poate lega inimile oamenilor și poate transforma destinele. Dominic Fritz nu este doar primarul Timișoarei, ci și un simbol al legăturii puternice dintre oameni și orașul lor.
